Tipare si comportamente
Transformă-ți cuvintele, transformă-ți lumea


Persuasiune
Tipare cognitive
Tiparele cognitive sunt „moduri automate” în care gândim despre noi înșine, despre ceilalți și despre lume. Sunt ca niște rute mentale pe care mintea le parcurge instinctiv, mai ales în situații stresante sau familiare. De cele mai multe ori, aceste tipare se formează devreme în viață și pot influența tot ce simțim, gândim și facem — fie în mod constructiv, fie în mod limitativ.
🌪 Ce sunt tiparele cognitive?
Pe scurt:
- Sunt modele mentale repetitive.
- Ne influențează percepțiile, reacțiile emoționale și comportamentele.
- Pot fi pozitive (care ne susțin) sau negative (care ne sabotează).
🧠 Exemple de tipare cognitive negative (sau distorsiuni cognitive):
Acestea sunt „scurtături mentale” distorsionate, frecvent întâlnite:
- Gândirea „totul sau nimic” (alb-negru):
„Ori sunt perfect, ori sunt un eșec.”
➤ Nu există nuanțe, doar extreme. - Catastrofizarea:
„Dacă greșesc, o să fie un dezastru total.”
➤ Proiectarea celui mai rău scenariu posibil. - Filtrul negativ:
Te concentrezi doar pe aspectele negative, ignorând tot ce e bun.
➤ „Mi-au spus 5 persoane că a fost ok, dar una m-a criticat – deci e clar că am greșit.” - Etichetarea:
„Sunt un ratat.”
➤ Generalizarea unei greșeli ca identitate personală. - Citirea gândurilor:
„Sigur crede că sunt incompetent.”
➤ Faci presupuneri despre ce gândesc ceilalți, fără dovezi. - Suprageneralizarea:
„Am eșuat o dată – o să eșuez mereu.”
➤ Tragi concluzii generale dintr-un singur eveniment.
De unde vin aceste tipare?
- Familie și copilărie: Felul în care ai fost tratat, ce ai învățat despre tine și ceilalți.
- Experiențe de viață: Traume, respingeri, eșecuri.
- Cultură și societate: Norme, așteptări, mesaje constante (ex: „trebuie să fii productiv non-stop ca să ai valoare”).

Persuasiune
Tipare comportamentale
Ce sunt tiparele comportamentale?
Sunt moduri repetitive de a acționa în anumite contexte — cum reacționezi la stres, conflict, iubire, eșec, frustrare, etc.
Gândește-te la ele ca la niște obiceiuri emoționale: uneori ai impresia că „așa ești tu”, dar de fapt e doar un tipar învățat, care poate fi schimbat.
Exemple de tipare comportamentale comune:
- Evitarea:
- Fugi de orice situație inconfortabilă — conflicte, responsabilități, conversații dificile.
Ex: Nu răspunzi la un mesaj care te stresează, amâni mereu o decizie importantă.
- Fugi de orice situație inconfortabilă — conflicte, responsabilități, conversații dificile.
- Perfecționismul:
- Încerci să faci totul „perfect” ca să nu fii criticat sau să nu te simți inadecvat.
Ex: Petreci ore întregi pe un detaliu mic, pentru că ți-e teamă că altfel vei fi judecat.
- Încerci să faci totul „perfect” ca să nu fii criticat sau să nu te simți inadecvat.
- Supraadaptarea (people-pleasing):
- Te sacrifici pentru alții, spui mereu „da”, eviți să-ți exprimi nevoile.
Ex: Ajuți pe toată lumea chiar și când nu mai ai energie.
- Te sacrifici pentru alții, spui mereu „da”, eviți să-ți exprimi nevoile.
- Retragerea emoțională:
- Când te simți rănit sau stresat, te închizi în tine, devii distant sau rece.
Ex: Nu mai vorbești cu nimeni câteva zile după un conflict.
- Când te simți rănit sau stresat, te închizi în tine, devii distant sau rece.
- Reacții impulsive:
- Furie, izbucniri, decizii luate la nervi.
Ex: Spui sau faci lucruri pe care le regreți după, dar nu te poți abține în momentul respectiv.
- Furie, izbucniri, decizii luate la nervi.
- Autosabotajul:
- Faci lucruri care aparent „nu au sens”, dar care te țin blocat.
Ex: Îți lași un proiect important pe ultima sută de metri sau alegi constant relații toxice.
- Faci lucruri care aparent „nu au sens”, dar care te țin blocat.
De unde vin?
- Din copilărie: Dacă ai învățat că trebuie să fii „cuminte” ca să fii iubit, s-ar putea să dezvolți tiparul de supraadaptare.
- Din traume sau experiențe negative: Poate ai fost respins când ai fost vulnerabil — acum te retragi automat.
- Din credințe limitative: Ex: „Nu merit succesul” → autosabotaj.